Eu și frica ne știm demult. Și, așa cum atunci când te întâlnești cu o cunoștință veche începi să depeni amintiri, unele de care nu știai că îți mai amintești, așa e și cu frica.…
Disocierea de zi cu zi În urmă cu șase luni am pierdut un document foarte important. L-am căutat ore în șir, în toate locurile din casă, de mai multe ori, convins fiind că eu nu…
Vă imaginați sau vă aduceți aminte cum este pentru voi să așteptați ziua de duminică, în care să nu aveți niciun plan, în care să stai? În care să știți că vreți să leneviți, în care…
"Să coborâm în peșteră, să aflăm secretele trecutului. Trebuie să reparăm greșelile trecutului, trebuie să dărâmăm barajul". Acesta este laitmotivului jocurilor din ultima lună, pe repeat, de când Elsa a decis să își urmeze chemarea și…
Diferențierea - eu și colegul X Aș fi gata să pariez că sunt șanse mari să fi avut și voi un coleg de școală, să îi spunem colegul X, pe care părinții voștri vi-l dădeau…
Nu cred în rușinea sănătoasă. Nu cred că există o doză potrivită de rușine pe care trebuie să o simțim. Știu, sună prea radical și ușor de contrazis. O voi face chiar eu, într-un fel, la finalul acestui text. Rușinea te…
Când ne pasă de acceptarea necondiționată? Demult, tare demult, pe vremea când cuvintele astea se fredonau, mergeam la mare, la cort. Trenul de 3 dimineața, microbuz, căutat un loc umbros. Fără telefon, cu meniu fix pe bază…
Când e simplu să spui pot Cu ani în urmă eram tipul acela care pleca în vacanță cu gazeta matematică și se apuca să rezolve probleme. Preferatele mele erau cele de geometrie. Căutam ore în…
Fac un mic ocol, de la început. Cred că una dintre sarcinile cele mai dificile ale unui părinte este aceea de a pune în cuvinte stările prin care trece copilul. Simt că cel puțin tații…
Am copilărit la țară. Pe vremea aceea la țară nu era o destinație unde copiii mergeau să vadă specii exotice (cal, vacă, rațe), era un altfel de acasă, un altfel de firesc. Acolo, la țară, nu exista mic-dejun. Exista doar laptele…