“Tot asa cum realitatea intervine in fanteziile de omnipotenta ale unui copil de doi ani, la fel intervine si in fantastica uniune a cuplului de indragostiti. Mai devreme sau mai tarziu, ca raspuns la problemele vietii de zi cu zi, individul se afirma din nou. El vrea sa faca sex, ea nu vrea. Ea vrea sa mearga la film, el nu vrea. El vrea sa depuna bani la banca, ea vrea o masina de spalat vase. Ea vrea sa vorbeasca despe slujba ei, el vrea sa vorbeasca despre a lui. Ei nu-i plac prietenii lui, lui nu-i plac prietenii ei. Asa ca amandoi, fiecare in intimitatea inimii lui, incep sa realizeze ca nu sunt una cu fiinta iubita, care de altfel va avea propriile ei dorinte, gusturi, prejudecati si program, diferite de ale altcuiva. Una cate una, gradual sau brusc, granitele eului isi reiau locul; incet, incet sau brusc indragostirea se sfarseste. Cei doi sunt iarasi individualitati separate. In acest punct ei incep fie sa dizolve legaturile relatiei lor fie sa initieze o opera de iubire reala.” (Drumul catre tine insuti, M S Peck)